Acoperișul și structura de lemn pentru casa de paie

Acum câteva săptămâni, în toiul nopții, am primit un transport special, aproape „magic” pentru noi, sub forma a 250 de baloți frumoși de paie! Cinci băieți vânjoși i-au aruncat peste gard dintr-un camion mare și i-au stivuit dibaci pe fundația casei noastre în lumina farurilor mașinii. Din păcate, nu a fost cea mai inspirată mișcare din viața noastră pentru că, la doar câteva zile, ne-am dat seama că nu putem ridica structura de lemn pentru casă fără să mutăm baloții…

Baloti pentru casa de paie

Baloti de paie pentru constructie stivuiti

Baloti de paie acoperiti cu prelata

Hai totuși să vorbim mai puțin despre cum am mutat cu mâinile noastre de două ori 250 de baloți și mai mult despre scheletul de lemn și acoperișul viitoarei noastre case.

Sau nu.  Hai să vă mai povestesc o întâmplare simpatică legată de baloți. Dar pe scurt. Inamicul numărul unu al baloților de paie este umezeala. Ca să-i protejăm bine de ploaie, am cumpărat o prelată mare și impermeabilă, pe care am ancorat-o la sol cum am putut mai bine. Nu tocmai bine, se pare, pentru că, în toiul nopții, ne-a trezit vântul sălbatic care vroia să ne fure acoperitoarea. Pentru că primii stropi de ploaie ne pocneau deja peste fețe, ne-am luptat ca niște căpitani curajoși de vas cu faldurile neascultătoare ale pânzelor pe timp de furtună. După multe opinteli, orbecăieli și înjurături, într-un zgomot năucitor de tunete nebune, ne-am retras ciuciuleți în mașină, ca să asistăm plini de adrenalină la urgie. Și urgia nu ne-a dezamăgit. La doar 10m de noi, un fulger a dat cu sete și cu scântei în nucul vecinului, chiar sub ochii noștri. Am stat cu gurile căscate și ne-am uitat cum arde în noapte vârful copacului și nu ne puteam decide dacă vrem mai multă ploaie ca să stingă focul, sau mai puțină ca să nu ne distrugă baloții. În orice caz, am ales să vedem copacul în flăcări ca semn bun că trebuie să continuăm munca la casa de paie.

Planuri și schițe

Încă nu avem nimic pe hârtie (și probabil nici nu o sa avem până la finele lucrarii), dar am plănuit temeinic pe calculator. Nu e prima dată când ne jucăm cu SketchUp, un program relativ ușor de folosit, care îți permite să vizualizezi un pic mai bine proiectul. Fără el, am fi făcut probabil de 3 ori mai multe greșeli pe teren.

render_3d2

Pregătirea fundației

Trebuie să recunoștem că gurile rele ne-au speriat puțin cu previziunile fataliste legate de umezeala absorbită de baloți din beton. Noi ne gândeam că betonul va fi întotdeauna uscat, așa că nu va mai fi nevoie de măsuri suplimentare de protecție. Am făcut totuși un compromis și am așezat pe toată marginea exterioară a fundației o bandă de 50cm de membrană bituminoasă cu ardezie rămasă de la acoperișul foișorului. Practic, toată grosimea peretelui de paie va sta pe un strat bituminos impermeabil.

Membrană bituminoasă impermeabilă pe beton

Stâlpii de susținere

Toată casa noastră e bazată de fapt pe o structură de lemn formată din stâlpi și grinzi de 10 x 10 cm în secțiune. Se putea construi și direct pe baloți bine comprimați, dar ni s-a părut prea complicat. Pentru că baloții nu ne lăsau loc de contravântuiri (X-uri sau diagonale între stâlpii verticali), a trebuit să creăm o structură rigidă folosind doar colțare de metal și șuruburi solide. Totul prins bine în fundație cu ancore de beton (conexpand-uri). Pe măsură ce vom adăuga baloți în golurile create, structura se va rigidiza suplimentar. În plus, vom adăuga grinzi orizontale pe la mijlocul înălțimii pereților, cu care vom compacta baloții pe verticală.

Schita de mana ancore beton si grinzi orizontale
Fig. 8 – ancore beton și grinzi orizontale
Coltar metalic imbinare lemn
Colțar de metal. În partea de jos se vede ancora de beton care trece și prin talpa de lemn.

Structura de lemn a casei de paie

Casa din paie pe structura de lemn
Avem doi stâlpi și la interior: unul ne va servi drept suport pentru un pat suspendat, unul va face parte din bucătărie

Stalpi de lemn pentru casa de paie

Nu ne-am simțit în stare să ducem singuri la bun sfârșit o asemenea încercare, așa că am angajat doi oameni să ne ajute cu stâlpii și acoperișul. Doi ninja cu drujbă care au tras foarte tare și au terminat totul în 5 zile: 17 stâlpi verticali, 3 grinzi principale pe lungimea casei, 13 căpriori de 7m pe lățimea ei, 1,61 m3 de astereală (scândura de pe căpriori), 75 m2 de membrană pentru condens, multe șipci pentru ventilare și tablă cutată. Manopera ne-a costat 1000 EUR.

Asta nu înseamnă că am fost scutiți de muncă:

  • Am tratat manual, cu pensula, tot lemnul (mai bine de 4 m3), cu o soluție care ar trebui să aibă proprietăți ignifuge, antifungice, antimucegaice și antiinsectice; anti-tot;
  • Ca să nu existe timpi morți, am alergat de mai multe ori la magazin atunci realizam că ne mai lipsește câte ceva;
  • Ne-am învârtit frenetic în jurul muncitorior până când i-am obosit și pe ei cu ruleta și întrebările noastre;
  • Nococ că aveam în gazdă un voluntar american, altfel, mutatul baloților și tratatul lemnului ar fi fost mult mai chinuitoare…

Aproape tot lemnul a fost achiziționat de la un depozit de pe șoseaua Fundeni din București. Am plătit mult mai puțin decât în magazinele de bricolaj, dar nu am primit nici cel mai mic preț, pentru că am insistat să alegem cu mânuța fiecare stâlp și am vrut scânduri de lățime egală.

Per total, suntem mulțumiți și considerăm că am făcut o afacere bună, având în vedere că aproape tot lemnul va fi „ascuns” între baloți. A contat mult faptul că l-am ales manual, pentru că nu am avut parte de crăpături mari, noduri problematice sau curbe care să ne încurce cu ceva.

Dar cred că pentru alte proiecte, unde lemnul e aparent, ne-am întoarce la Hornbach. De ce? Pentru că la depozit stâlpii nu au niciodată 10 cm, ci undeva între 8,5 și 9,5, laturile nu sunt niciodată egale, capetele nu sunt tăiate la 90° iar suprafețele nu sunt nici pe departe la fel de drepte sau bine finisate. Iar pentru „delicați” ca noi, experiența efectivă a negocierii și achizitionării dintr-un depozit nu e neapărat una dintre cele mai plăcute. Trebuie să fii croit într-un anumit fel pentru a putea trata eficient cu oamenii din mediul respectiv.

Tot lemnul a costat cam 700 EUR, cu tot cu transport.

Acoperișul

L-am fi vrut din stuf, sau acoperit cu țigle, șindrile sau pământ în care să plantăm varză. Pe măsură ce săptămânile treceau, le-am tăiat pe toate de pe listă pentru că fie ar fi ridicat simțitor costul total, fie nu am găsit oameni pricepuți și de încredere. Am ales un sandwich de acoperiș clasic, format de sus în jos din:

  1. tablă cutată (plană/fălțuită) gri-albăstrui
  2. contrașipci de 2,4 pe 4,8 cm cu o lungime de 4 m
  3. șipci (vezi contrașipci :)
  4. membrană de condens ieftină
  5. astereală (scândură de 2,2 cm grosime, 12 cm lățime și 4 m lungime)
  6. căpriori de 5 pe 15 cm și 4 m lungime
  7. grinzi de susținere de 10 x 10 cm
Schita de mana straturi acoperis
Fig. 6.3b – straturile acoperișului
Scandura pentru sipci acoperis
Căpriori groși de 5 pe 15 cm
Scanduri pentru astereala
Marginile streșinilor tratate cu lazură

Astereala si capriori acoperis casa din paie

Astereala acoperis

Astereala acoperis vazuta din interior
Acoperișul, văzut din „interior”

Viitoarea noastra casa din paie

Drujba pe acoperis

Taiat cherestea cu drujba
Vasile, un ninja cu drujbă
Astereala acoperis si membrana condens
Membrana pentru condens
Sipci acoperis
O grilă de șipci și contrașipci

Membrana, sipci, tabla

Tabla cutata acoperis

Sipci si contrasipci acoperis

Structura acoperis clasic

Concluzii și păreri

Suntem foarte fericiți că avem în curte o construcție care stă singură în picioare! Credeam că nu mai ajungem la etapa asta. A fost o săptămână epuizantă pentru noi, mai ales că s-a încheiat cu, ați ghicit, mutatul baloților înapoi în casă, ca să-i protejăm de ploaie…

Oamenii pe care i-am angajat s-au descurcat onorabil și s-au purtat exemplar. Perfecționiști cum suntem, nu putem să fim pe deplin mulțumiți de faptul că există câteva linii (aproape invizibile dacă nu știi ce să cauți) mai mult strâmbe decât drepte. Sau de faptul că șuruburile de pe marginea casei nu sunt toate la distanțe perfect egale. Dar în mare, a fost o experiență plăcută. În plus, Vasile mi-a zis că îmi dă garanție 5 ani la acoperiș! :)

Ce urmează?

Baloți, baloți, baloți! După ce trec ploile, ne apucăm să-i îndesăm între stâlpi ca să ridicăm într-adevăr pereții. Am obosit puțin, dar etapa următoare va defini și mai clar spațiul pe care îl vom locui, așa că suntem tare nerăbdători!

Structura din lemn pentru casa

Schelet lemn casa

 

Cristi si Adriana

El e freelancer bine înfipt în IT și, în acelasi timp, designer, semi-fotograf și snowboarder începător. Ea e o frumusețe de fată, duce în spate tot greul relației, se ocupă de socializare și rețele sociale, și, în plus, gătește excelent. Împreună fac echipă bună pentru că, relativ de curând, au realizat că mai există lucruri interesante în viață și în afară de carieră, casă, masină, copii și contul din bancă. Acum vor sa vadă lumea.

  În Sri Lanka, pe care o explorăm din tuktuk închiriat   1 septembrie 2017

Aboneaza-te!

Și noi te anunțăm când ceva (cu adevărat interesant) se întamplă. Fără spam!

  1. Imi place foarte mult proiectul vostru si ati fost destul de indrazneti sa va apucati la asa ceva.
    Eu o sa va urmaresc in continuare, multa bafta!

  2. Dragilor, nu va cunosc dar va felicit pentru curaj si pentru initiativa.
    Citind articolul si vazand pozele m-am cam „speriat” de niste lucruri pe care le-ati facut voi pe acolo:

    1. Ati acopderit balotii cu prelata. Mare atentie, balotii transpira, se face condens pe prelata, se umezesc balotii si putrezesc. Daca vreti sa nu bata ploaia in ei, puneti prelata in jurul constructiei.

    2. Tabla aia pusa pe sipci si contra sipci, cam ce greutate tine? Adica unul ca mine, de aproape 100 de kg s-ar putea urca pe casa fara sa indoaie tabla? Nu de alta, dar uneori e nevoie sa te urci pe casa.

    3. Suruburile alea, or avea ele garnitura, dar cu timpul mai imbatraneste, se mai deformeaza, mai ales daca calci pe tabla de pe casa. Tocmai pe la imbinarile alea se poate infiltra apa in casa si e al naibi de nasol daca intra apa in peretii din baloti de paie. Eu stiam ca prinderea la acoperis se face pe portiunea mai inalta, dar nu sunt expert.

    Scuze daca am dat cu balotul in gard, sunt doar un observator care isi da cu parerea din citite si auzite fara a avea experienta in domeniu. Dar nu am rezistat sa nu imi exprim temerile.

    1. Ei, acum ne cunoaștem un pic mai bine :)
      Te-ai speriat de lucruri peste care noi am trecut relativ ușor, descoperind în schimb altele la care nu ne gândisem, dar care ne-au ținut treji câteva nopți…
      Dar îți răspund punctual:
      1. Au stat așa o săptămănă. Nu s-a făcut condens, am verificat, pentru că ne stresa și pe noi posibilitatea asta.
      2. Nu ține mult, nu e tocmai un acoperiș circulabil. Poți avea acces, ține un om care calcă „cu grijă” sau folosește alte metode pentru a distribui greutatea.
      3. Despre comportamentul garniturilor în timp nu știu mai nimic, din păcate. Sper să țină așa cum le-am pus noi. Dar nu înțeleg ce înseamnă că prinderea se face „pe portiunea mai înaltă”. Șuruburile sunt în șir, prinse la distanțe egale pe contra-șipci.

      Apropo de „dat cu balotul în gard” – am facut-o și noi atunci când i-am descărcat :) În general rezistă bine, dar dacă dai tare se deșiră sau se rupe sfoara. Am pierdut 3 „soldați” așa. :)
      Numai bine!

      1. referitor la „portiunea mai inalta”, in general cum este tabla/invelitoarea in general, cu deal si vale, din ce am vazut prin alte parti, surubul se prinde pe deal unde e mai putina apa, nu pe vale unde trece suvoiul. La tabla voastra dealul este foarte ingust. dar cred ca mergea prins surubul acolo, doar ca era nevoie sa fie puse exact invers sipcile si contrasipcile, nu stiu daca era posibil, tehnic vorbind.
        Pe de alta parte, voi aveti si folia aia anticondens si teoretic, orice ar picura pe la imbinari ar trebui sa fie oprit de folie.

        Referitor la mersul pe casa, probabil vor fi excluse panourile solare sau fotovoltaice, la fel si rezervoarele de apa amplasate pe acoperis.

  3. Succes in continuare, intentionez si eu la anul sa-mi fac o casa, din lemn si lut. Am o intrebare in sectiunea aceasta: de unde e luata tabla si la ce pret, e foarte frumoasa.
    PS: ai un stil de a scrie umoristic, ai putea foarte usor sa scrii si o carte :-)

    1. Mulțumim, sport la treabă și ție, mai ținem legătura dacă te putem ajuta și cu alte informații.
      Tabla e luată din Hornbach, destul de standard și de ieftină, doar ca am preferat o culoare un strop diferită; am uitat denumirea comercială, dar gama de culori nu e foarte variată, cel puțin nu în Hornbach: avem roșu, maro, albastru, zincat și cam atât. Se găsește la drive-in și se cheamă tablă cutată.

      Ne găndim de ceva vreme să scriem o carte. Dar n-am avut timp și inspirație. După anul de muncă la casă, simțeam nevoia de o pauză. Așa că ne-am întors la călătorii o perioada și de casă ne ocupăm mai târziu. Stă cuminte și ne așetaptă :)

  4. Mi-ati fost de un real ajutor ! Va multumesc pentru faptul ca ne-ati impartasit din experienta voastra , lucruri pe care nu le afli de la un specialist, decat contra-cost .
    Multa sanatate va doresc si succes in urmatoarele proiecte!
    …iar eu, la munca !👦

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

© Copyright 2011 - 2017 cristisiadriana.ro. Toate drepturile rezervate. v4.0