Cerea și festivalul Rofioi din Sanguinetto

Ce-am cautat in Cerea si Sanguinetto? E simplu. Vroiam sa stam in Verona, dar nu ne-au placut optiunile scumpe de cazare. Totusi nu a fost o decizie prea grea, suntem obisnuiti sa descoperim locuri frumoase si ascunse in sate sau localitati mai mici.

Poster Sanguinetto RofioiAm coborat din trenul de Padova intr-o gară foarte mică. Halta Văculești de pe linia Leorda-Dorohoi e mai mare decat gara din Cerea. Sentimentul că suntem aproape de casă este întărit în mod neplăcut de primele cuvinte pe care le auzim în Cerea: înjurături în limba română din gurile minorității „române” din Italia. Căldărari, Ursari, Spoitori sau alt clan neidentificat, într-un grup mare și guraliv. Frații nostri de etnie rrromă.

Cerea e un orasel mic si linistit cu un parc mare in fata bisericii, banci pe trotuare, localuri cu cateva mese în față, puține mașini și un stil de viață aparent foarte relaxat. Avem pe telefon o hartă către gazda* noastră, estimăm un traseu de aproximativ 2-3 km până în localitatea următoare. Nu asteptăm autobuze, o luăm la picior ca să studiem imprejurimile. Drumul e mai putin palpitant decat ne imaginasem noi, desi o portiune lunga e fara trotuare…

*O lămurire: menționam din când în când în articole câte o „gazdă”, pentru că în ultimii ani am călătorit mult folosind CouchSurfing.

In general am dormitat in Cerea sau ne-am intins la vorba pana tarziu in noapte. Gazda noastra a strabatut la picior aproape toate continentele, fara sa ia un singur avion, timp de 4 ani. Evident, are multe de povestit si noi suntem fascinati. Ne-am rezervat o zi pentru Sanguinetto si o zi pentru Verona.

Sanguinetto

Am nimerit in Sanguinetto fix in perioada Festivalului Rofioi. Rofioii sunt un fel de colțunași, dar prajiti in ulei si umpluti cu o compozitie foarte dulce. Sunt amenajate mese extrem de lungi, ca la Festvalul Berii, plus o scena cu ring de dans. Pentru că festivitatile nu au inceput inca, ne plimbăm cateva ore printr-un orasel si mai linistit decat Cerea. Vizitam o biserica, o manastire, un castel si o expozitie a Muzeului Militar. Mancam un triunghi de pizza si ne invartim pe stradute fermecatoare pana in seara.

Festivalul Antica Sagra dei Rofioi, in Sanguinetto, Italia

Manastire in Sanguinetto, Italia

Turnul castelului din Sanguinetto, Italia

Castelul din Sanguinetto, Italia

Pe inserat, ne intoarcem la festival. Mesele sunt toate ocupate, pe ringul de dans e inghesuiala. Italieni cu varste cuprinse intre 40 si 120 danseaza de mama focului pe șlagare care pentru noi sună a San Remo. Atmosfera e foarte interesanta, participantii par destul de priceputi, un fel de Hrușcă impreuna cu un fel de Anda Adam reusesc să țină în miscare zeci de cupluri de dansatori (vezi Moreno Blondu’ mai jos).

Antica Sagra dei Rofioi, Sanguinetto, Italia

Ne intoarcem noaptea pe jos acasa, discutand despre sistemul global financiar muribund, posibile reforme sociale si filozofie infantilă. Un sfarsit perfect pentru o zi excelenta. Dormim adanc si apasat, intr-un pat imens cu cearsafuri roz.

Mâine plecăm spre Parcul National Cinque Terre (La Spezia) și ieri am vizitat ca doi porumbei și Verona.

 

Cristi si Adriana

El e freelancer bine înfipt în IT și, în acelasi timp, designer, semi-fotograf și snowboarder începător. Ea e o frumusețe de fată, duce în spate tot greul relației, se ocupă de socializare și rețele sociale, și, în plus, gătește excelent. Împreună fac echipă bună pentru că, relativ de curând, au realizat că mai există lucruri interesante în viață și în afară de carieră, casă, masină, copii și contul din bancă. Acum vor sa vadă lumea.

  În Sri Lanka, pe care o explorăm din tuktuk închiriat   1 septembrie 2017

Aboneaza-te!

Și noi te anunțăm când ceva (cu adevărat interesant) se întamplă. Fără spam!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

© Copyright 2011 - 2017 cristisiadriana.ro. Toate drepturile rezervate. v4.0