Cinque Terre: Riomaggiore, ultima oprire

În Riomaggiore am ajuns după o plimbare semi-romantică pe Via dell’Amore. De la gară ajungi la mare printr-un tunel lung cu tavan albastru curbat și pereți acoperiți cu toate felurile de gresie cunoscute lumii moderne. În capăt, după o coborâre ușoară, ajungi într-un mic golf flancat de case. Este ultima oprire în Cinque Terre și petrecem aici câteva ore bune.

Cinque Terre este un Parc Național pe coasta de vest a Italiei, parte din Liguria. Este faimos în primul rând pentru cele 5 sate/orașe înșirate de-a lungul coastei: Monterosso, Vernazza, Corniglia, Manarola și Riomaggiore. Este unic și superb pentru că întreaga coastă a fost artificial terasată timp de mai multe generații, creând mii de kilometri de ziduri de piatră, îmbinate ingenios, fără vreun fel de mortar. Satele sunt conectate prin poteci de picior înguste și șerpuitoare, unde am petrecut ore intregi, urcând scări de piatră, printre măslinii și viile cățărate pe pantele abrupte.

E mai frig decât în alte zile și bate vântul. Ne postăm într-un loc de unde se fac poze frumoase și contemplăm. Același lucru îl face o tipă singuratică, de partea cealaltă a golfului, dar pierdută în mare și bând limoncello.

Nu vom face altceva în Riomaggiore. Stăm cocoțați pe un gard de piatră și ne uităm ore în șir la ritmul valurilor care spală golful, la un nene pescar care și-a ales o vreme tare ciudată pentru pescuit, la bărcile parcate pe strada mică, de data asta supraetajat, din lipsă de spațiu. La mică distanță de golf, în larg, există un dig care temperează valurile temperamentale. Marea îl lovește necontenit și aruncă limbi albe înspumate în aer. Vaporii rezultați din exploziile repetate sunt purtați de vânt și depuși lent, dar sigur pe lentile de ochelari și obiectiv de cameră foto. Un alt locuitor al satului slash om al mării își trage barca din apă grăbit. Un minut mai târziu, un val puternic lovește nemilos fix în locul de unde a fost trasă barca.

Pentru că beneficiem – grație „cardului Cinque Terre” – de posibilitatea de a jongla cu călătorii nelimitate cu trenul pe traseul inclus în parcul național, facem o plimbare scurtă și până în Levanto. Nu ne atrag împrejurimile, așa că găsim un supermarket, cumpărăm vin, parmeggiano, prosciutto, grisine și ne întoarcem la hotelul din La Spezia noaptea târziu.

Mâine vom continua mica noastră aventură către Varese Ligure, care a ajuns pe traseul nostru pur întâmplător și care ne rezervă surprize (de mai multe feluri).