Ne-am petrecut aproape intreaga zi in Muzeul de Stiinte din Granada. Poti sa cumperi un bilet de 6 EUR care iti permite sa iesi din muzeu si sa intri iar, in cursul aceleiasi zile. Ne-am decis sa-l vizitam pentru ca ne-a intrigat un pliant care descrie „experiente interactive” si pentru ca stiam ca este deschisa si o expozitie a lui MC Escher.
In primul rand am dat de pendulul lui Faucault, imens si majestuos. Alaturi e un model mai mic, cu care poti sa te joci ca sa te prinzi cum sta treaba: nu pendulul isi schimba pozitia, ci Pamantul.
Intram in Sala Biosfera. Arata ca un loc de joaca, foarte colorat, luminite, sunete, butoane. Exact genul de prezentari si recuzite care ne-ar fi ajutat enorm sa intelegem multe fenomene misterioase undeva in perioada scolii generale si a liceului: cum se formeaza o tornada (apesi pe un buton si vezi intr-un tub de sticla un vartej de aburi), cum se misca Pamantul in jurul Soarelui (dai de o mica manivela si vezi rotatie, revolutie, inclinatie, distanta), cum arata un vulcan pe interior, un colț de mamut. Cu o camera video controlata cu telecomanda poti sa faci zoom 50X pe pleoapele unui peste portocaliu si calm (viu), sau sa descoperi insectele Phasmida, alea sub forma de betigase, intr-o cutie cu plante. Peste tot iMac-uri cu informatii.
Apoi poti sa mergi la etaj unde mai sunt 3 sali, chestii despre lumina si sunet, un giroscop si una pentru copii.
Noi am uitat sa urcam si am iesit in curte.
Aici sunt foarte multe device-uri, jocuri si mecanisme. Chiar ne simteam ca niste copii in timp ce alergam de la unu la altul. Sunt 2 antene parabolice puse fata in fata la vreo 25 de metri una de alta. Daca vorbesti incet in fata uneia, se aude in cealalta. Exista mori de vant si de apa cu care poti sa te joci, o banda Moebius pe care poti sa te cateri, un triplu pendul haotic rau, o casa cu perspectiva gresita, o tabla de sah imensa si alte jucarii.
Tot in curte, intr-o cladire separata se gaseste Mariposario, adica expozitia de fluturi tropicali. Este un fel de sera, ca cele din gradinile botanice, in care zburatacesc multi fluturi de diferite culori si marimi. Trebuie sa fii atent cum te misti si pe unde calci, iar daca esti unul dintre cei alesi poti primi vizita unui astfel de specimen pe varful nasului.
Poti sa te urci si intr-un turn foarte inalt cu o panorama draguta asupra orasului. Pe turn sunt catarate 2 furnici-gigant de metal.
Am intrat si in muzeul corpului uman: un sistem circulator tras in plastic, schelete si aparatura de laborator, mulaje, o sala de operatii, o ambulanta, camere termice, tone de chestii misto. Poti sa mirosi si sa gusti chestii (serios), sa-ti pui un fel de microscop pe piele ca sa-ti vezi cosurile de jumatate de metru. Poti sa joci si MindGame daca vrei, castiga cine are undele Theta mai smechere. Eu imi imaginam ca sunt Magneto in timp ce ma concentram sa imping bila metalica pe masa. Sa terminat unu la unu.
Expozitia Escher e bestiala. Cunosteam doar cateva opere faimoase, dar nu stiam ce artist smecher e omul. Foarte misto.
Am mai fi avut nevoie de 2 ore in plus, dar am fost dati afara la 7:10 de o gardianca granadiana foarte simpatica.
Ne-am dus sa ne odihnim putin trupurile ostenite si mintile incretite de atata stiinta. Ne-am plimbat pana in Plaza Nueva unde ne-am parcat pe scari, in fata bisericii. Pentru ca ne e sete, ma duc sa caut un suc mare, ieftin si rece in magazinul de vis-a-vis. Am pus mana pe o sticla rosie de 2,5 si am baut pe nerasuflate. Pe la jumatatea sticlei, un pic suspiciosi, am analizat eticheta. Se chema „tinto de verano” si avea 4,6% alcool. Asa de tare ne-am speriat ca l-am baut pe tot! Efectele au fost placute si am asistat zambitori la deschiderea usilor bisericii la sfarsitul slujbei si varsarea pe trotuar a unei multimi de granadieni ciripitori si bine imbracati. Slujba a continuat inca doua ore in curte. Barfele in spaniola nu le prindem, dar observam ce bine imbracati sunt toti, in special batranii. E o oportunitate de socializare si oamenii o folosesc din plin, chiar si dupa ce preotul ii da afara din curte ca sa incuie biserica.
Noi suntem ametiti bine si pornim leganati pe strazi. Mergem la un CouchSurfing Language Exchange Meeting in barul LAX. E plin de lume zumzaitoare si curge berea. Curge un pic si in gurile noastre. Plus niste tapas gustoase rau de tot cu vinete feliate si prajite plus un sos dulce-acrisor. Bune, bune. Barul e intr-o curte interioara unde par sa locuiasca oameni la etajele superioare. Mai e si o pisica foarte tupeista aici care ne sare in brate si vrea sa se urce pe masa.
Am mâncat, am băut,
E timpul pentru făcut
nani.
Maine o sa colindam faimosul cartier Albaicin.