Viața Satului Bigăr – Din banc de tâmplar îmi fac birou

Am găsit în fundul hambarului un banc de tâmplar vechi și amărât, pe care aș vrea să-l recondiționez. E din lemn gros și are atașate două menghine mari, tot de lemn. A stat pe pământ umed și picioarele i-au putrezit, vremea l-a curbat și l-a crăpat iar carii și-au făcut de cap cu el. O să fie un proiect interesant, mai ales că experiența mea de restaurator de mobilă veche tinde către zero.

Zâmbesc și-mi privesc viitorul birou cu nostalgie. Deși nu am apucat să-l cunosc pe nea Iosif, fostul proprietar, îmi aduc aminte de bunicul meu, aplecat asupra unei mese de lucru foarte asemănătoare, meșterind un scaun mic pentru muls vaca. Am în plan o curățare temeinică, efectuarea de reparații sau peticeli, o îmbăiere în soluție anti-cari și un lac de final. Voi încerca să păstrez cât mai mult din ansamblul original, fară să-i schimb aspectul, fără să adaug cuie sau șuruburi.

Cadru banc de tamplar

Bormasina cu acumulator si perie de sarma

Bormasina de mana cu perie de sarma

Banc de tamplar mancat de cari

Perie de sarma si spaclu

Prima etapă înseamnă frecatul cu un șpaclu și cu o perie de sârmă. Toate suprafețele sunt acoperite cu materiale pe care ochiul meu de orășean le identifică greu. Dau deoparte panză groasă de păianjen, coconi uscați de fluturi și ouă de molie depuse în movilițe albe pufoase. Am încercat să optimizez procesul cu o bormașină și o perie de sârmă circulară, dar suprafața pare prea fragilă pentru așa un tratament. Tot timpul, din miile de găuri curge rumeguș fin. N-am mai avut de-a face cu cari până acum, așa ca sunt neplăcut surprins.

După ce-am curățat totul bine, l-am desfăcut în elemente componente pe care le-am frecat semi-obsesiv cu șmirghel (șmirglu?), până când am putut să le mângâi cu palma fără frică, de la un capăt la altul. Munca îmi ia mai mult de jumătate de zi.

Smirghel (smirglu) pentru band de tamplar

Am ocazia să observ îndeaproape puzderia de găurele care acoperă toate suprafețele. Interesante animăluțe, carii (am aflat că pluralul este „cari”, nu „carii”, ca alea din măsele), sapă labirinturi complicate în lemn și umplu galeriile cu propriile excremente. Sunt tăcute din fire și nu m-ar deranja prea mult să coabităm; problema e că mănâncă prea mult și, în timp, lăsate de capul lor, transformă lemnul într-un burete fragil. Oameni mai experimentați mi-au explicat că războiul cu carii este de durată și macină nervii (și lemnul). Nu sper să stârpesc astăzi o generație întreagă de insecte, dar nădăjduiesc că, pe termen lung, superioritatea mea mentală va înclina balanța puterii în favoarea omului.

Talpi vechi banc de tamplar

Solutie anti-cari pe cadru banc tamplar

Cadru banc tamplar dat cu solutie anti-cari

Am aplicat cu generozitate și cu pensula un strat de soluție anti-cari Sadolin (extrem de scumpă după gustul meu), care sper să-și facă treaba. După cum spuneam, este doar prima etapă dintr-o bătălie lungă. Lemnul absoarbe ușor multă soluție și-mi place să-mi imaginez familii de cari cu copii în brațe fugind din calea potopului. Injectez cu seringa soluție acolo unde mi se pare mie că e mai mare concentrația de populație. Mulțumit de micul genocid dezlănțuit, pun totul la uscat și examinez tălpile de lemn pe care se sprijinea cadrul.

Verdictul este necruțător: tălpile au putrezit iremediabil și nu mai pot fi reparate sub nicio formă. Găsesc totuși un tâmplar în sat și-i dau de lucru. Promite să-mi facă replici fidele și se ține de cuvânt. Tot din lemn de fag, îmi crează două tălpici superbe, care se potrivesc (după chinurile de rigoare) de minune. Chinurile înseamnă de fapt lucrul cu lemn vechi, mâncat de cari și puțin putred în partea de jos, care crapă și se fărâmă dacă nu ești atent. Cu opinteli reușesc să fixez ansambul și să-l pun pe picioare. Stau și-mi admir opera mândru.

Blat banc de tamplar

Pentru ca noile tălpi să se potrivească mai bine, le lovesc cu un ciocan, le crestez cu fierăstrăul și le dau zeci de gaurele fine cu bormașina. Am niște burghie foarte subțirele cu care punctez strategic ca să imit găurile de cari. Rup ambele burghie in 30 de minute, dar rezultatul justifică pierderile. Nu-mi rămâne decât să găsesc o metodă de a aduce lemnul nou la culoarea celui vechi.

Nu știu cât de ortodoxă este metoda mea de „învechire” a lemnului, dar am adunat într-o cutie de metal o grămăjoară de șuruburi și balamele foarte ruginite și am adăugat juma’ de litru de oțet… Și după trei zile a rezultat o soluție pe care am aplicat-o cu pensula pe lemnul nou. Ochiului meu îi place.

Voi aplica pe tot ansamblul un nou strat de soluție anti-cari și mă declar mulțumit. Am birou.

Talpi banc de tamplar, vechi si noi

Gauri false de cari cu bormasina

Gauri de cari adevarate si false

Menghina de lemn banc tamplar

Menghina cu filet de lemn, banc tamplar vechi

Arsenal de scule folosite

Invechire lemn folosind otet si rugina

Talpi noi invechite cu otet si rugina

Banc de tamplar reconditionat

Aşa arată birou meu finalizat. Domneşte în dormitorul ţărănesc prin fereastra căruia lumea este incredibil de verde şi frumoasă. 

Birou din banc de tamplar

 

Cristi si Adriana

El e freelancer bine înfipt în IT și, în acelasi timp, designer, semi-fotograf și snowboarder începător. Ea e o frumusețe de fată, duce în spate tot greul relației, se ocupă de socializare și rețele sociale, și, în plus, gătește excelent. Împreună fac echipă bună pentru că, relativ de curând, au realizat că mai există lucruri interesante în viață și în afară de carieră, casă, masină, copii și contul din bancă. Acum vor sa vadă lumea.

  Currently at home   Dec 23, 2023
  1. asta da piesa de mobilier…sunt invidioasa….ai facut o treaba buna si sper sa scapi de familiile de cari…oricum vad ca si o latura de genocid in tine :))
    intrebare: ai loc unde sa bai biroul?

  2. Am ajuns intamplator la blogul dvs. cautand pe Net foto cu mobila veche mancata de carii :). De fapt este una dintre amintirile copilariei mele, de la tara, de al bunici. Fotografiile sunt deoesbite iar rezultatul super!
    Vreau sa va cer voie sa postez una dintre fotografiile dvs. (una dintre cele in care se pot vedea gaurile de la carii) pe Pinterest (cu mentionarea sursei fotografiei), pe boardul de aici:

    http://www.pinterest.com/9tailedfox/my-childhood-in-the-70s-romania/

    Imi cer scuze de indrazneala. Se poate?

  3. Salut,

    M-ar interesa sa cumpar bancul tau de tamplarie, daca nu este posibil, ai putea sa te interesezi prin sat pe la vecini daca mai are cineva vreun banc disponibil? de vanzare?
    L-as reconditiona si transforma in birou.

    Multumesc,

  4. Buna ziua !
    Super fain blogul,pacat ca nu a-ti mai postat nimic ori poate nu stiu eu unde sa caut.
    Va admir pt ceea ce faceti ,dar nu va si invidiez.Incerc sa fac ceva similar in alt colt al tarii.
    Va doresc sa va indepliniti toate visele si o viata frumoasa !

  5. Salut,
    Într-adevăr, nu am mai postat prea multe anul ăsta.. Prinși cu munca și cu un proiect personal, nu am mai avut timp de povestit, din păcate. O să încercăm să (ne) revenim! Mulțumim frumos pentru urări.

Comments are closed.