In sfarsit, dupa multa asteptare, a sosit ziua cea mare. Plecam spre India.
Am lasat acasa in miez de noapte doua pisici cu ochii mici si ne-am indreptat, fara peripetii spre aeroportul Otopeni. Ne-am imbarcat in avionul Czech Airlines dupa ce la checkin ne-au dat boarding pass-uri pentru toate segmentele: Bucuresti-Praga, Praga-Moscova, Moscova-Delhi.
La bord se vorbeste ceha, engleza mai poticnit si e putin cam frig. Dar ni se inmoaie inimile cu un cornulet cu visine, suc de rosii si ceai. Infulecam, ca e gratis si bun.
Am aterizat la Praga, la Letiste Ruzyne, afara sunt minus 14 grade. Ne incadram pe dreapta spre poarta B7. Peste aproximativ doua ore zburam spre Moscova.
Pierdem vremea, ne muncim sa ne conectam la un WiFi incapatanat, Adriana isi coase pantalonii rupti inopinant, Cristi motaie.
Dupa un nou control mergem spre poarta, unde suntem martorii sosirii avionului nostru gras si procedurilor de andocare. Vedem si cum oameni mici scot din burta pasaroiului cutii cu bagaje si cum ii dau de mancare printr-un tub galben. Fascinant.
In avion vom fi intampinati de Yulia si Andrey. Profesionisti pana la capat, nu-si bat capul cu zambete inutile. Uniformele celor doi sunt impodobite cu sigla brodata Aeroflot: o pereche de aripi rigide si, in centru, ceva ce aduce a secera si ciocan. Engleza nu se numara printre limba vorbita de Andrey. Dar nu ne pasa. Ne indoapa cu salatica, sunculita, branzica, piept de pui, cola, ceai si suc de rosii. Plus prajiturica! Toate la portii de avion dar isi fac treaba.
De sus, Moscova pare inconjurata de paduri dese de conifere. Aici vom petrece ore bune in aeroportul Sheremetyevo, un luxos complex de duty free-uri. In timp ce ne dam un pic pe net, observam in stanga noastra un ciorchine de rusi aglutinati in jurul unui ventilator pentru fumatori: un dulap prevazut cu scrumiera, care suge fumul de tigara instant.
Ne vom imbarca pe marele Airbus 330. Este cel mai luxos avion cu care am zburat pana acum: televizoare in scaune, telecomanda, paturica moale individuala, multa mancare si bautura gratis, adica tot ce ai nevoie pentru un zbor lung si plictisitor de aproape 6 ore. Ne vom uita la un film, vom juca Arkanoid si Sudoku, vom manca pui cu orez si peste cu legume, vom bea ceai, cola, suc de rosii si de mere. Armata de stewardeze se achita excelent de indatoriri.
In apropiere de New Delhi ni se inmaneaza niste formulare de imigrare pe care trebuie sa le completam in detaliu si care vor fi verificate si oprite de catre functionarul de la aeroport. La coborare ne obisnuim cu greu cu mirosul puternic al aeroportului Indira Gandhi International Airport (sau IGI). In interior, ne intampina 9 maini mari care fac gesturi simbolice. Am aflat mai apoi ca se cheama „mudra”.
