Cursa Blue Air București-Malaga pleacă din aeroportul Băneasa la ora 13:45 cu tot cu Cristi și Adriana, călători zâmbitori, pe locurile 3D, respectiv și aleator alocat, 19E. E o cursă low-cost normală, cu stewardese drăguțe, scaune strâmte și mâncare ioc. Decolare fără incidente, „bing”, ne putem scoate centurile. Ne cumpărăm un mar de 50 cenți și ne hlizim la bonul fiscal emis de SC Infra Group SRL, cu sediul în comuna Adunații Copăceni, tarlaua nr. 50, judetul Giurgiu, autorizată pentru comerț ambulant. Deci împinsul căruciorului pe coridorul strâmt al avionului tot comerț ambulant se cheamă.
În fața mea e o blondă sexoasă, aranjată toată, care se plânge că are scaunul stricat. Apoi se plânge că aerul condiționat e prea puternic. Apoi se plânge că nu a primit o apă și-un sendviș gratis, că așa i s-a promis de la agenție. După aterizare se plânge că nu se deschide usa, că ea a călătorit și pe vapor și se mișcau mai repede. „Dar asta nu e vapor doamna, e avion” – izbucnește în final stewardesa.
Totul se mișcă rapid pe aeroportul din Malaga, chiar dacă fetele care-ți verifică pașaportul lucrează amândouă pe același calculator. Nu avem nimic de declarat, nu avem bagaje de recuperat, trecem prin aeroport ca prin brânză. La ieșire ne așteaptă gazda noastră, român zâmbitor și primitor. O să stăm în apropiere de Malaga, în Benalmadena. Locul seamănă rău de tot cu Aci Catena din Sicilia: drumuri în pantă, case cu terase imense, în apropiere se vede marea și o macara plină de pescăruși aliniați și tăcuți. Pentru că totul e în pantă, o intrare în clădire e prin garaj, la subsol, dar pe partea opusă (aceeasi stradă) intri direct la etajul 5. De pe terasă admirăm priveliștea. E una din acele zile când ne putem considera norocoși, pentru că vedem și Africa în departare. Orășelul e plin de turiști și de englezi expați mutați aici definitiv.
Adulmecăm împrejurimile. Străduțe în pantă și case în serie, curate și îngrijite, o clădire în construcție. Inginerul constructor timid din mine își ițește puțin antenele: aici se toarnă beton serios, toată structura, chiar și acoperișul în pantă e câteodată din beton, înainte să pui prima cărămidă. Se folosește polistiren „în scări” pe la centuri și apoi se dă jos și astfel își imprimă modelul în beton. Acoperișurile sunt solide și grele, mortar și tigle ce par că ar putea suporta și socul unui meteorit.
Mergem puțin pe plaja îngusta cu nisip grunjos. Poți să faci o baie în marea care se adâncește brusc, dacă ești atent să nu-ți rupi gâtul împiedicându-te de pietre.
Pentru a ne asigura supraviețuriea și dreptul opțional la perpetuarea speciei și, în mod special, pentru a potoli zgomotele intra-abdominale, vom face o scurtă vizită la supermarket. Se cheamă Mercadona și are tot ce-i trebuie: somon mult mai ieftin decât acasă și raioane impresionante cu pește congelat și proaspăt, multă carne, toate prelucrate pentru a fi gătite cât mai rapid. Nu știm dacă spaniolii sunt mai puturoși sau comozi de felul lor, dar au de vânzare chiftele deja formate, pui pe jumatate gătiți și băgați în vid, sandwich-uri de bagat în microunde, chiar și struguri fără coajă!
Noi ne limităm la un salam care se va dovedi excelent, 3 (trei) baghete proaspete de pâine, niște carne tocată, 3 vinete, câteva cutiuțe mici de pate și un fel de cola de 55 cenți.
Poate că în toată Andalusia nu vom vedea decât vreo două toalete publice stinghere, dar, în ce privește gunoiul, sunt experți. Am văzut pubele normale, pubele pentru reciclare, pubele în pământ, pubele în zidurile clădirilor. Toate formele și culorile, căteodată ca niște cutii postale, altadată ca niște trape sau roboței. Am văzut și automat pentru colectarea hainelor. Și am văzut restricții afișate pe pubelele deschise: e interzisă aruncarea gunoiului înainte de ora 20. Ne-am scărpinat în cap, dar ne-am prins repede care e cauza: căldura și implicit a mirosul.
Ajunși acasă o să ne lungim la vorbă cu 3 baieti de treaba până noaptea târziu, pe o terasa superbă cu o vedere panoramică. Adriana a gătit o musaca de vinete excelentă din care nu a mai ramas nimic și am băut un vin roșu bun până s-a întunecat. Am admirat luminile de pe coasta și El Faro (unde e evident un far) și am dormit duși.
Mâine mergem să vizităm Ronda, pentru că am vazut noi pe net niște poze cu un pod impresionant. Avem niște poze superbe de acolo!
Interesant, alert, informat!
Multumim
Crezi ca poti sa imi dai contact pentru cazare in benalmadena cu selfcatering? Ce spui tu ca te-a asteptat la aeroport si ati ajuns acolo e super ok. Cam pe la ce pret studioul?
Bună Adriana,
Noi am călătorit în Spania prin CouchSurfing. Un pic diferit, adică nu se cer bani. Gazda ne-a așteptat din proprie inițiativă, nu ca parte dintr-un pachet. Uită-te cum funcționează sistemul și fă-ți un cont dacă-ți plac condițiile.