Am fost într-o vizită mai scurtă (o săptămână) la Bigăr, ca să ne inspectăm proprietatea și să culegem strugurii. Ni s-a părut că nu s-au schimbat multe de la ultima vizită: casa e în picioare, reparațiile noastre sunt neatinse, nu avem probleme nici cu infiltrații, nici cu insecte, șoricei sau alte lighioane.
Schimbări există totuși. Asflatul turnat în sat în urmă cu un an pur și simplu a dispărut. Un proiect (ale cărui detalii nu le cunosc) a adus „civilizața” în Bigăr sub forma asfaltului, a apei curente și a canalizării. De atunci, drumul e într-o stare mai rea decât înainte de reparații, canalizarea este pe jumătate distrusă și nefuncțională, valea „protejată” a râului Sirinia arată ca după război, iar la apa curentă nu s-a branșat nici un sfert din sat. Speranța să văd finalizat un cămin de bătrâni promis de primărie mi-a scăzut la zero. La fel simt și despre stația de epurare (pe care canalizarea o ocolește șmecherește).
Dacă adaug și faptul că ne-am trezit cu un drum forestier care a mutilat oribil coama pădurii din spatele casei pentru a face drum (în mod legal, se pare) pentru exploatarea mai acerbă a lemnului, lucrurile nu par să stea tocmai bine. Să mai menționez și faptul că o asociație de vânătoare și-a stabilit sediul oficial în sat?
Chiar și-așa. Bigărul m-a revigorat. Aer curat de munte, un cuib nou de rândunele (semn că prietenele noastre s-au întors) și o liniște deplină, adâncă, aproape solemnă. Am făcut curat, am astupat găuri, am mai recuperat elemente cheie din viitorul car, am făcut planuri noi, am dormit la foc de sobă. Am ascultat povești noi cu lupi, urși, cerbi și mistreți și am reîntâlnit oameni dragi. Nu avem decât poze mai vechi, dar totul arată aproape la fel (cu excepția copacilor, care pătează dealurile cu tonuri nostalgice de toamnă).
Nu știm când ne întoarcem la Bigăr pentru mai mult timp. Sperăm că la primăvară.
Ce dor mi-ați făcut de locurile alea! N-am mai fost în Banat din mai 2014.
Știu sentimentul ăla când crezi că ți-ai descoperit un loc ferit de lumea dezlănțuită, când colo… vine buldozerul și exploatarea forestieră…